Situatii din Blogosfera

Dintr-o foarte buna si succinta prezentare a lui Cristian Manafu:

"Ce isi doresc bloggerii mai mult si mai mult? Trafic. Aparitii la TV. Sa fie Zoso. Comentarii. Sa castige bani. Sa fie recunoscuti pe strada. Ce ar trebui sa isi doreasca?"

Deci comentarii, dar nu oricum, ci unele de substanta. Nu ode, confirmari pupincuriste si lingusitoare a tot ce-ai scris, dar nici contraziceri fara sens, de dragul muscatului de cur. Nu doar o vorba aruncata acolo in viteza, sa-si lase linkul catre blogul lor si-atat.

E din pacate adevarat ca foarte putini blogheri sunt atrasi de aceasta forma normala a dialogului, de schimbul nesimulat de opinii, de extragerea din feedback-ul celorlalti a unor invataminte ce pot sa le imbogateasca propria experienta. Si totul incepe prin RESPECTUL interlocutorului, atunci cand acesta isi merita acest respect, ca s-a plecat asupra celor scrise...

Exista unii oameni importanti, ale caror bloguri sunt monumentale pagini virtuale create pentru monolog. Exista blogheri-jurnalisti care nu intervin vreodata in comentariile lasate sub propriile articole (chiar cele pertinente, care merita). Exista bloguri alimentate zilnic cu exces de insemnari, unde constati simplu ca autorului nu-i pasa ce se scrie sub cele postate ieri.

Mai presus de toate, simti deseori DISPRETUL unor blogheri fata de marea masa a propriilor lor cititori sau comentatori. Caci e o forma grava de nepasare si dispret sa il poftesti pe om in casa si-apoi sa il ignori complet. Si-n toate acestea ma refer - retineti - numai la acei oaspeti care s-au descaltat la usa, care cinstesc casa in care au intrat si n-au uitat de politicosul buna-ziua.

O menire a blogurilor este sa inlesneasca si sa faciliteze comunicarea pe virtual. E insa discutabil sa promovezi cu precadere insemnarile ale caror comentarii nu-s decat chat-uri, discutii gen messenger, multe din ele sub forma urmatoare: "salut", "hey", "te-ai sculat?", "da", "ai baut cafeaua?", "nah...". Si, cu cat esti mai "sociabil" si dezvolti asemenea pretioase schimburi de idei (sic), cu-atat ai sanse mai sporite ca blogul si creatiile tale sa fie descoperite de altii. Cel putin, asa se procedeaza pe WeBlog, unde exista un Top al comentariilor si, cu cat mai lunga devine "participarea", cu-atat se umfla literele din clasament...

De acord ca trebuie sa existe modalitati de promovare a diferitelor genuri de bloguri si insemnari. Topul comentariilor insa, alaturi de cel al insemnarilor (sau stelutelor), nu face decat sa promoveze banalitatea si flecareala ieftina, cata vreme exista putine alte mijloace sa descoperi si insemnari de alta factura. Iar multi profita detasat de aceasta fisura, prin comentarii artificiale, de cate 2-3 vorbe.

Ar fi mult mai interesant, de pilda, sa ai o lista (nu "clasament"!) a blogurilor active, cele in care se posteaza in mod regulat. De remarcat ca e ceva mult diferit de-acea lista a Prospaturilor, ce se intinde pe nu stiu cate pagini si rar ai rabdarea sa o citesti.

Ar fi de asemenea binevenita interventia ocazionala a unor persoane calificate, pe diferite domenii si categorii, care sa revizuiasca periodic noi postari si sa faca recomandari pertinente si obiective. Desigur, ar exista el un asemenea "top" pe-acolo, postat periodic de un blogher (sau blogheritza), dar e facut in spirit total gascar, pe amicitiile create in sanul unui mic grup - nimic de-a face cu bunul simt, impartialitatea sau adevarata valoare.

Exista pe WeBlog un Top al insemnarilor, care contine zice-se cele mai valoroase postari, votate de alti blogheri prin acordare de stelutze. Cum functioneaza treaba asta: fiecare blogher are o quota de stelutze, pe care le poate acorda materialelor citite pe la altii sau chiar la el.

Nimic rau cu asta, dar iata ce se intampla de fapt: pe primul loc in top se afla, de aproape un an si jumatate, o insemnare la care autoarea insasi marturiseste ca "aceste stelute au fost acordate din cauza unei defectiuni ale insemnarii. Va asigur ca nu au fost primite in mod cinstit ci, repet, din cauza unei defectiuni aparute la aceasta insemnare".


Tot in acest teribil clasament se afla insemnarea "NU VREAU STELUŢE!", in care autorul roaga insistent tocmai sa NU se (mai) acorde aceste "semne de apreciere" scrierilor sale, mai ales fiindca "am aflat că aici chestia asta a ajuns meschină, oamenii se premiază între ei, se invidiază, se înjură pe temă de steluţe".

......................................................................................................
Nu-i rau ca se creaza mecanisme prin care oamenii sa-ncerce sa promoveze lecturile interesante. Cand insa asemenea mecanisme se dovedesc in timp nefiabile si cu rezultate jenante sau chiar ridicole, e credibilitatea in sine a unor asemenea "premieri" care e pusa in cauza.

E plin de jurnalisti si chiar blogheri care se plang "ma fura", referindu-se desigur la refolosirea fara permisiune a continutului web cu copyright. E clar ca exista si cazuri clare de furt porcesc, dar sunt si multe confuzii (voite sau nu). Iata cateva situatii in care n-ar fi nicidecum vorba de FURT:

(1) Cand vezi pe strada o reclama si scrii despre ea pe blogul tau, apoi auzi pe altii la radio facand misto de aceeasi reclama. Indiferent daca respectivii ti-au vizitat mai intai blogul, nu-i musai sa-ti pomeneasca numele ("iata ce-am vazut pe blogul lui cutarica") atunci cand relatarea priveste elemente comune si externe, din cotidian, si nu foloseste exact acelasi gen de informare.

(2) Cand ai agregatoare de informatii, ca RSS feed-urile, ce colecteaza noi aparitii si le prezinta condensat, cu titlu si eventual un mic paragraf de maxim 500 de cuvinte. Sa zici mersi ca ti se face publicitate, chiar daca blogul respectiv este mai neinsemnat ca importanta. Te deranjeaza consumul de bandwidth al crawler-elor acestora? Sunt alte mijloace sa scapi de ele (robots.txt sau banarea unor IP-uri). Dar nu ii acuza totusi de furt. Mai ales cand pe blogul propriu asta facem mai toti masiv: agregarea (prin rastalmacire si comentare) a atator altor surse externe de stiri si informatii.

(3) Cand pui o poza clar culeasa de altundeva, ca nici tu nu poti sa specifici cine are si daca are copyright pe ea. Si-apoi vezi aceeasi poza pe un alt blog, fara vreo mentiune catre blogul tau. Chiar daca l-ai banui pe respectivul ca a cules-o de la tine, n-a repetat in fond decat procedura pe care ai aplicat-o si tu.

Exista blogheri care, individual sau in grup, duc ocazional campanii de ponegrire a altora.

O forma de asemenea atac se foloseste de importanta pe care Google o acorda cuvintelor dintr-o portiune de text formatata ca hyperlink. De exemplu, te tot referi la unul prin "lingaul asta" (in loc sa-i dai numele), si formatezi expresia ca link catre blogul sau. Cuvintele in gras sau mai vizibile sunt de asemenea mai "importante" pentru Google.

Cautati acum pe Google "lingaul": surprise-surprise, ca primul rezultat din lista este ...blogul lui Ciutacu (pe-al carui sit nu veti gasi desigur nimic referitor la lingai)! Va las sa ii ghiciti pe cei care i-au copt-o...

Am gasit afirmatia aceasta pretentioasa prin nu stiu cate locuri. De cum se vede vreunul contrazis, cu vreun comentariu care nu-i convine sau vreo insemnare prin alte parti care il critica, apare cu pretentia "Eu scriu doar pentru mine".

Atata vreme cat ti-ai facut blogul sau insemnarile PUBLICE, mai ales atunci cand aveai posibilitatea sa ti le pastrezi PRIVATE, sau pentru proprii tai cititori (sa se conecteze prin login), inseamna ca TE EXPUI si trebuie sa accepti (chiar daca nu esti de acord) si ce se scrie despre tine prin alte locuri. Orice act PUBLIC creaza o interactiune intre scriitor-cititor sau scriitor-comentator. Chiar daca multi nu comenteaza, faptul in sine ca ai cautat in mod constient expunerea inseamna ca ti-ai dorit si esti obligat sa accepti acest mod de interactiune.

Scriam recent despre ipocrizia unor blogheri ajunsi ceva mai populari, care se plang de popularitatea pe care noi blogheri cauta sa si-o creeze prin backlink-uri. Pentru cine nu stie cum functioneaza, sa demistificam procedura.

Cand pui un link catre alt blog in articolul tau, acesta mareste implicit page-rank-ul celuilalt (cu o mai buna situare in lista de rezultate la cautare), indiferent cat de popular ar fi el deja. Pe cand un backlink catre blogul tau, lasat in comentariu la altul, NU CONTEAZA practic pentru motoarele de cautare, caci hyperlink-ul apare cu rel=nofollow, care ii spune lui Google sa nu mareasca popularitatea blogului tau doar ca te-ai legat de pe o pagina mai cautata.

Referitor la numarul de cititori pe care unul sau altul i-ar trimite pe blogul celuilalt, e iar fals sa sustii ca blogul mai putin popular ar profita mai mult. Experienta arata ca backlink-urile pot sa aduca momentan de ordinul a 10-20 de cititori, din care majoritatea sunt insa tot blogheri, ca tine, si cauta mai ales sa-si promoveze siturile. Pe partea cealalta, numarul este pe putin comparabil cu al celor pe care tu, de pe blogul tau "neinsemnat", ii trimiti pe blogul celuilalt. De nenumarate ori am citit comentarii la articolele mai putin cunoscute, prin care cititorii marturiseau ca habar n-aveau de existenta celuilalt blog, al celui care face atata caz de "popularitate".

Deci, oameni buni, lasati orgoliile si manifestarile de neamuri proaste, de cum ajungeti cu o "cantitate" ceva mai mare de cititori. Publicitatea prin backlink-uri este intr-adevar un fenomen reciproc. Daca nu va doriti mana de noi cititori pe care orice blog mai marunt v-o aduce totusi, interziceti simplu comentariile si vedem atunci cat de "populari" mai ramaneti.

Cum bine remarca cineva, de ce-ti pui licenta mai putin restrictiva a lui Creative Commons (cu "unele drepturi rezervate"), din moment ce iti arogi oricum separat toate drepturile?

Se stie de multi ani ca blogurile sunt percepute ca o amenintare pentru job-urile multora din mass-media. In Romania, fenomenul se contracareaza prin binecunoscutul stil manipulativ de altadata:

(1) Majoritatea jurnalistilor si-au tras blog, pe care si-l popularizeaza direct de pe paginile ziarelor la care lucreaza.
(2) Jurnalistii fac publicitate jurnalistilor-blogheri. (De retinut ca publicatia respectiva poarta numele Adevarul.)
(3) Jurnalistii-blogheri fac publicitate jurnalistilor. Cu blog-roll-uri sau de genul "iata ce articol teribil are Vasile Jurnalistu in ziarul Noi, credibilii", insemnare a blogherului vasile-jurnalistu.wordpress.ro.

Despre celelalte vreo 10,000 de bloguri active - si care alcatuiesc de fapt blogosfera romaneasca in ansamblu - nu se cunosc prea multe. Si nici nu se doreste.

De multi ani vad regulile puse pe Termeni si Conditii calcate in picioare cu regularitate de insisi posesorii si administratorii de situri. Extras din Conditiile de utilizare de pe WeBlog.ro:

Utilizatorii accepta respectarea urmatoarelor reguli de folosire a acestui site. Prin urmare, utilizatorii accepta ca:

[...] Nu vor incarca, posta sau transmite pe acest site sau prin intermediul sau informatii ce contravin legilor, ce au un continut discriminatoriu, rasist, amenintator, obscen, pervers, jignitor, calomnios sau sunt contestabile.[...]

Si asta cand o semnalare la admin, pe tema unui thread in care i-a venit unuia sa scoata clabuci pe gura, sa ameninte, sa dea "m.u.ie" si sa "f.uta" in dreapta si in stanga, s-a soldat cu urmatoarea concluzie:

Am citit toate cele 42 de comentarii si pana la urma am gasit o polemica, este adevarat cam deocheata la limbaj. Din pacate astfel de limbaje sunt destul de intalnite pe anumite bloguri. Singurul in masura sa le tempereze este chiar autorul insemnarii. Daca discutia escaladeza peste limite, vom interveni.

WeBlog.ro Administrator

...Ce "escaladare peste limite" asteptati voi? Sa vina jandarmii? Violenta fizica? Sosirea minerilor? De "profesionalism" ati auzit?

....................................................................................................
Pe-o nota diferita, ma uitam cum aceiasi admini fac publice semnalari de factura similara, sa se faca misto de ele:

Ce parere aveti de expresia: "nu orice buca dezgolita scoala p... barbatilor"
Se potriveste cu conditiile impuse? Nu prea cred.
Am crezut ca macar aici se respecta bunul simt, Dar m-am inselat.

...De-acord ca unii sunt poate de-un bun simt (prea) dezvoltat, si ca asteptarile lor pot fi lejer exagerate. Dar macar scoateti-va "conditiile" de la propriile voastre cerinte, ca va faceti de ras.

Mai frate, ai pe blog un filtru anti-SPAM, ca Akismet sau alta minune de-aceasta? Macar scrie undeva, sa stim de ce ne trezim aiurea "in asteptarea aprobarii" la comentarii total nevinovate. Esti softist si nu stii cate rateuri dau rahaturile astea? Atunci nu iesi public cu "trebuie sa fi scris tu ceva prostii pe-acolo", ci pune mana si uita-te la mesajul oprit. C-asa va pierdeti "credibilitatea" cu care va tot bateti cu pumnii in piept in fata presei...

Pe WeBlog.ro, pierzi timpul sa-ti dai seama de ce primesti "eroare la inregistrare" (fara vreo alta explicatie) daca scrii "poker". De parca orice pe tema asta ar fi reclama la jocuri de noroc. In timp ce alte porcarii (ca "m.u.i.e", "p.ula" etc) se lafaie in voie peste tot, facand parca misto de toate filtrele voastre.

Aveti GMail? Nu stiu cum dracului se face, dar SPAM-ul intra pe Inbox, iar mesajele de la prieteni sau cele ale serviciilor la care m-am inscris intra mai toate pe Spam...

Pana recent, nu imi imaginam ca exista romance care se exprima cu "baga-mi-as p*la".

Sunt chiar fete simpatice si de gasca. Atata vreme cat nu ajungi cu ele la vreo simpla divergenta de opinie. Ca rafinatele de pe virtual isi lasa fandoselile si te trezesti cu tigancile din fatza ecranului.

Se plang din dragoste, ca n-au ce face sau barfesc colegele de servici. Si ne avertizeaza candid cand isi ies din pepeni (asta de pe urma e chiar un apogeu in ale exprimarii, trebuie citita).

SPAM-ul este publicitatea nedorita si nesolicitata la un anumit produs. SPAM-ul individual pe bloguri e forma sub care un comentator se poate servi de anumite discutii ca sa redirecteze de fapt cititorii spre adresa sa de web. Cata vreme insa un comentariu invita si la popularizarea propriului blog sau articol, de ce nu am considera pe toti cei care folosesc campul de adresa drept spameri?

Abuzurile in folosirea termenului apar de la unii posesori de bloguri. Nu e nici o problema, cata vreme interventii laconice si chiar infantile (de genul "bai ce tare esti", "hai ca-i buna, ce plm" etc) vin de la prieteni sau sunt apreciative. Problemele apar cand, din postura unui necunoscut, te-au interesat unele subiecte si ai lasat comentarii pertinente si de bun simt, din care unele contrazic insa opiniile autorului.

Mai grav e cand gasesti de cuviinta sa scrii ceva mai amplu pe blogul tau referitor la acelasi subiect, furnizezi un link catre sursa, apoi un backlink pe blogul celuilalt, cu un mic citat din textul tau. Altundeva, acest gen de interactiune si inter-conectare a discutiilor pe-aceleasi teme este privit ca lucru pozitiv. Si cu atat mai absurd e sa te vezi acuzat de SPAM si chiar banat de posesorul sitului, in timp ce asa-zisele critici la adresa spamerilor reali (de fapt publicitati mascate) abunda in articolele sale.

Abuzul cu atitudinea total arbitrara de "te banez ca ma spamezi" este desigur doar un jalnic si rusinos pretext. Tragi concluzia ca menirea articolelor postate este momeala pentru cresterea traficului (prin indexarea a cat mai multor pagini pe Google) si inconjurarea de o gasca de yes-men, care aplauda instinctiv la orice scrie "cezarul". Sau ca lipsesc argumente viabile si de bun simt la spusele celuilalt.

.......................................................................................
Ar trebui chiar nominalizati cei care aplica asemenea tactici. Macar sa nu ne mai pierdem timpul cu participarea la "discutii" in gradinile acestora...

In intregime dedicat discutiilor pe marginea situatiilor, comportamentului, problemelor si exagerarilor din blogurile romanesti.

Deschis si altora care doresc sa colaboreze ca autori de articole originale pe aceeasi tema. Lasa aici un comentariu, cu cate ceva despre tine: blog/bloguri sau scurta prezentare, despre ce anume ai dori sa scrii s.a.. Odata acceptat, vei avea nevoie de un cont pe blogspot.com (care se poate crea in doar cateva minute, daca nu-l ai deja) si de adresa lui de email (ca sa te pot inscrie in lista autorilor). Vrei doar sa semnalezi o situatie? E poate locul cel mai indicat sa lasi un comentariu.

Administrat de Cristian Scutaru (cristiscu [at] gmail [dot] com). Am 43 de ani, am emigrat din 1990, am lucrat timp de cativa ani si la Microsoft (Redmond/USA), sunt in prezent freelance software developer & architect pentru firme din zona Vancouver/Canada. Experienta in creare, administrare si moderare de situri. Nu fac parte din nici o organizatie politica sau de orice alt fel.

Acest blog NU isi doreste sa defineasca modul de comportament pe bloguri, NU creaza si NU impune reguli de conduita, NU face politie, NU gazduieste rafuieli personale, NU incurajeaza calomniile, limbajul vulgar cu adresa si atacurile gratuite la persoane. Si NU este nicidecum creat pentru a face bani.

Daca gasiti utile menirea si continutul blogului, un simplu link ii poate ajuta si pe altii sa il descopere.